E una dintre cele mai importante zile din viata mea...ma duc sa joc teatru....va rog sa nu radeti...chiar ma duc s joc teatru...Stiu ca inca nu m-am prezentat...io sun ana si..cred ca am spus cam tot in legatura cu asta ..glumesc...am 17 ani...stiu o s zicetzi ,,ce are d spus fata asta la doar 17 ani?”...eee mai multe decat credetzi.Imi place foarte mult s joc teatru...dap nu prefacatorie...imi place s imi aleg cate un personaj pe care s il interpretez zilnic..la scoala, acasa ,cand ies cu prietenii...si bineinteles teatrul adevarat...ador senzatia pe care o ai cand te aplauda o sala intreaga, si mai ales cand ai reusit sa emotionezi o sala intreaga prin simplu fapt ca ai interpretat un personaj..e mult de spus pe tema asta dar nu asta este subiectul cartii mele..asta a fost doar o mica introducere...In mare sunt o fire boema si foarte sensibila..dap in zilele astea nu exista sensibilitate..de cele mai multe ori sensibilitatea e asociata cu prostia..e io zic categoric ca NU!!!!Revenind...la doar 17 ani pot zice ca am patit lucruri despre care pot scrie....ciudat???stiu...daca as fi il locul vostru nu m-as obosi sa citesc cartea unei pustoaice de 17 ani..si sa zice ca daca as citi-o as citi-o din curiozitate...si amuzament...sper s nu fie cazul asta si la mine!Cartea mea probabul va ganditi ca are un titlu ciudat...dar asta este o intrebare sau o propozitie care mi-a trecut prin cap d foarte multe ori dar niciodata nu am luat-o prea in serios...de fapt cartea asta este dedicata unei mari iubiri...caruia i-am promis daca pot spune asa...ca atunci..cand ma voi face io mare’’ voi scrie o carte despre asta...e consider ca a sosit timpul...sa incep direct?Daca as scrie despre tine...e o poveste d dragoste....dar o poveste zic eu captivanta daca m-a tinut in viata pana acum...o sa radeti..dar sunt un copil totusi...si multe chestii dor mai tare atunci cand ai suflet de copil!!!!este povestea unei iubiri copilaresti...care a capatat proporti foarte mari....povestea unei iubiri care inca mai arde...povestea unei iubiri neintelese de multi...povestea mea.Va intrebati poate de ce vreau sa o fac publica....hmmm aici e mult de spus...unul dintre motive ar fi descarcarea...altul ar fi frumusetea povestii...caci credeti-ma e o poveste frumoasa...si cel mai important motiv este EL...de fapt ca s fiu sincera aceasta care...dac o s ajunga vreodata s fie carte si nu doar niste foi intr-un caiet...este pentru el...Tosi ,,daca as scrie despre tine’’ este o carte pentru toti care vor sa iasa putin din banalul cotidian al vietii cu un zambet pe buze si probabil o lacrima in coltul ochiului.
Si s-a oprit din scris ...povestea ei asa cum a tinut sa precizeze e povestea unui sentiment ce a inceput in copilarie si s-a sfarsit atunci cand ea si-a implinit visul .Ii placea teatrul ...nu pasise inca pe acel tinut insa ideea in sine ..micile piese in care a jucat o fascinau ...o faceau sa vrea din ce in ce mai mult sa devina actritza ...insa ceea ce ea nu a stiut niciodata ...a fost ca odata cu intrarea ei pe sceana nu va mai exista „EL”
Putinele randuri pe care le-a scris ...cateva poze intr-un sertar un film o melodie shi-un fular in care inca a mai ramas impregnat parfumul ei sunt singurele lucruri pe care el le mai are de la ea ... shi o groaza de amintiri placute ...
Pentru a-i simtzi inca o data parfumul, EL scoate din sertarul de langa pat fularul ...il tzine cateva secunde shi apoi poate incepe o noua zi fara ea ...in timp ce cea care a inceput aceasta intrazneatza poveste a uitat tot inclusiv numarul lui de telefon...amintirile lor acum sunt numai ale lui iar sentimentele ei au disparut ...a ramas singura pasinune cu care a inceput aceasta poaveste teatrul...
Aceste cateva randuri pe care le-am adaugat ...sunt scrise de el intr-o seara in care se simtzea singur ...si in care ar fi vrut sa ii spuna ce simte insa nu a mai ramas nimic...poavestea se termina asa cum Ana a spus inca din cele cateva randuri scrise ...cu o lacrima in coltul ochilui ...
Prefata
RăspundețiȘtergereE una dintre cele mai importante zile din viata mea...ma duc sa joc teatru....va rog sa nu radeti...chiar ma duc s joc teatru...Stiu ca inca nu m-am prezentat...io sun ana si..cred ca am spus cam tot in legatura cu asta ..glumesc...am 17 ani...stiu o s zicetzi ,,ce are d spus fata asta la doar 17 ani?”...eee mai multe decat credetzi.Imi place foarte mult s joc teatru...dap nu prefacatorie...imi place s imi aleg cate un personaj pe care s il interpretez zilnic..la scoala, acasa ,cand ies cu prietenii...si bineinteles teatrul adevarat...ador senzatia pe care o ai cand te aplauda o sala intreaga, si mai ales cand ai reusit sa emotionezi o sala intreaga prin simplu fapt ca ai interpretat un personaj..e mult de spus pe tema asta dar nu asta este subiectul cartii mele..asta a fost doar o mica introducere...In mare sunt o fire boema si foarte sensibila..dap in zilele astea nu exista sensibilitate..de cele mai multe ori sensibilitatea e asociata cu prostia..e io zic categoric ca NU!!!!Revenind...la doar 17 ani pot zice ca am patit lucruri despre care pot scrie....ciudat???stiu...daca as fi il locul vostru nu m-as obosi sa citesc cartea unei pustoaice de 17 ani..si sa zice ca daca as citi-o as citi-o din curiozitate...si amuzament...sper s nu fie cazul asta si la mine!Cartea mea probabul va ganditi ca are un titlu ciudat...dar asta este o intrebare sau o propozitie care mi-a trecut prin cap d foarte multe ori dar niciodata nu am luat-o prea in serios...de fapt cartea asta este dedicata unei mari iubiri...caruia i-am promis daca pot spune asa...ca atunci..cand ma voi face io mare’’ voi scrie o carte despre asta...e consider ca a sosit timpul...sa incep direct?Daca as scrie despre tine...e o poveste d dragoste....dar o poveste zic eu captivanta daca m-a tinut in viata pana acum...o sa radeti..dar sunt un copil totusi...si multe chestii dor mai tare atunci cand ai suflet de copil!!!!este povestea unei iubiri copilaresti...care a capatat proporti foarte mari....povestea unei iubiri care inca mai arde...povestea unei iubiri neintelese de multi...povestea mea.Va intrebati poate de ce vreau sa o fac publica....hmmm aici e mult de spus...unul dintre motive ar fi descarcarea...altul ar fi frumusetea povestii...caci credeti-ma e o poveste frumoasa...si cel mai important motiv este EL...de fapt ca s fiu sincera aceasta care...dac o s ajunga vreodata s fie carte si nu doar niste foi intr-un caiet...este pentru el...Tosi ,,daca as scrie despre tine’’ este o carte pentru toti care vor sa iasa putin din banalul cotidian al vietii cu un zambet pe buze si probabil o lacrima in coltul ochiului.
Si s-a oprit din scris ...povestea ei asa cum a tinut sa precizeze e povestea unui sentiment ce a inceput in copilarie si s-a sfarsit atunci cand ea si-a implinit visul .Ii placea teatrul ...nu pasise inca pe acel tinut insa ideea in sine ..micile piese in care a jucat o fascinau ...o faceau sa vrea din ce in ce mai mult sa devina actritza ...insa ceea ce ea nu a stiut niciodata ...a fost ca odata cu intrarea ei pe sceana nu va mai exista „EL”
Putinele randuri pe care le-a scris ...cateva poze intr-un sertar un film o melodie shi-un fular in care inca a mai ramas impregnat parfumul ei sunt singurele lucruri pe care el le mai are de la ea ... shi o groaza de amintiri placute ...
Pentru a-i simtzi inca o data parfumul, EL scoate din sertarul de langa pat fularul ...il tzine cateva secunde shi apoi poate incepe o noua zi fara ea ...in timp ce cea care a inceput aceasta intrazneatza poveste a uitat tot inclusiv numarul lui de telefon...amintirile lor acum sunt numai ale lui iar sentimentele ei au disparut ...a ramas singura pasinune cu care a inceput aceasta poaveste teatrul...
Aceste cateva randuri pe care le-am adaugat ...sunt scrise de el intr-o seara in care se simtzea singur ...si in care ar fi vrut sa ii spuna ce simte insa nu a mai ramas nimic...poavestea se termina asa cum Ana a spus inca din cele cateva randuri scrise ...cu o lacrima in coltul ochilui ...